“Nu toți psihopații sunt la închisoare– unii se află în sala de consiliu. Dacă nu aș fi putut să studiez psihopații în penitenciar, m-aș fi putut duce la bursă.” Acestea sunt cuvintele lui Robert Hare, un psiholog clinician faimos care a creat un inventar de detectare a psihopatiei (Psychopathy Checklist) devenit unul dintre cele mai utilizate instrumente de tipul său din lume.
Psihopatia menționată de Hare face parte dintre-un set de trăsături descrise de psihologi cu numele de „triada întunecată”: narcisism, machiavelism și psihopatie.
Narcisismul presupune un sentiment acut al propriei importanțe și valori. Un anumit nivel de narcisism poate fi inofensiv și chiar sănătos. Atunci când însă lucrurile se întâmplă constant în detrimentul celorlalți, narcisismul devine o problemă. La job, de pildă, o persoană care se consideră specială și mai inteligentă decât toți, își poate aroga senin meritele pentru munca altcuiva.
Machiavelismul e caracterizat prin comportamente de înșelare și manipulare, puse în act pentru atingerea obiectivelor personale. Machiavelice sunt acele persoane care, de pildă, pentru a obține o promovare, sunt capabile să mintă și să sacrifice tot, inclusiv relațiile cu colegii.
Psihopatia presupune egocentrism, cruzime și lipsă de remușcări, precum și un comportament impulsiv.
Întorcându-ne la job, triada întunecată corelează pozitiv cu poziții mai înalte în ierarhia unei organizații și cu salarii mai mari. De ce? Se pare că aceste trăsături stimulează competiția, tacticile de seducție și intimidare (a șefilor, a competitorilor, etc), concentrarea pe obiectiv. În plus, un narcisist va avea mai multă încredere în propria persoană și mai mult curaj de a acționa, iar acest lucru îi va aduce avantaje, atât lui, cât și companiei. Pe termen lung însă, totul este însă în detrimentul grupului – studiile arată o asociere semnificativă între acest tip de personalitate și comportamentele contraproductive de la job (absenteism, bullying, sabotaj).
Ai mai jos câteva comportamente la care ar trebui să fii atent atunci când le observi la locul de muncă. Scopul nu este de a pune un diagnostic spontan la birou (ele nici măcar nu pot fi suficiente pentru a caracteriza pe cineva drept narcisist, de pildă) ci pentru a acționa astfel încât trăsăturile negative ale unei persoane să nu te afecteze / să nu afecteze dinamica echipei.
- Refuzul de a împărtăși celorlalți cunoștințele (informații, proceduri, etc)
- Critică acerbă și constantă față de orice demers al colegilor
- Acțiuni impulsive, lipsite de etică sau care încalcă regulile
- Reacție agresivă în fața feedback-ului inconfortabil
- Tratamente diferențiat al celorlalți în funcție de ierarhie
- Amenințări la adresa celorlalți
- Comportament vindicativ
